Ponsiona, cultura Dridu-romanii

 
In afara denumirii antice Pelendava si a numelui actual (Craiova), localitatea a mai purtat incepand cu secolele VII-VIII denumirea latina Ponsiona (pod peste Jiu). Denumirea aflata pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela in apropierea castrului Pelendava datata din secolul al VIII-lea, a primit o confirmare de extrema importanta in ultimii ani, intr-o harta alcatuita in preajma bataliei de la Nicopole (1396), inclusa intr-un manuscris ce se pastreaza la Biblioteca Nationala din Paris. Aceast document, relevat istoriografiei romanesti prin bunavointa ministerului francez al cultelor, probeaza continuitatea asezarii Craiovei.

Este posibil ca cele doua denumiri sa fi circulat in paralel, o perioada, cert este ca in preajma anului 1396 inca mai era folosit si Ponsiona. In aceasta perioada, vestigiile arheologice sint si mai numeroase, ele apartin complexului cultural Dridu si reprezinta deja pe straromani si romani. Unii arheologi sustin teoria ca acesta cultura Dridu ar fi o extensie a culturii bizantine, o forma tranzitorie de la cultura bizantina la cea proto-romana.

S-au descoperit monezi emise in vremea imparatilor bizantini Teofil si Vasile II, ateliere de fierarie si olarie, chiar ceramica de import, bijuterii si alte obiecte de lux, semn ca societatea atinsese un nivel de viata relativ elevat iar schimburile cu lumea romano-bizantina s-au intensificat si diversificat.

Dovezile arheologice releva existenta la Craiova, cu mult inainte de atestarile documentare feudale, a unei localitatii care depasea, cu mult, stadiul rural, de o importanta mare in schimburile economice, daca judecam comparativ cu descoperirile de moneda, net inferioare, din alte localitati, in aceasta perioada.