Pelendava daco-romana 275 d.H.-800 d.H

 
Dupa anul 275 d.H. cind Imperiul Roman cedeaza Dacia Traiana, romanii pastreaza sub controlul lor malul stang al Dunarii, implicit si Pelendava. Constantin cel Mare construieste in Oltenia un al doilea limes (val de pamant) dupa limesul Transalutanus. Limesul construit de Constantin a fost denumit popular Brazda lui Novac si trece prin extremitatea de nord a Craiovei.

Paradoxal, desi in aceasta perioada documentele imperiale sustin retragerea romana, deci existau premisele unei reveniri, cel putin partiale, a culturii geto-dace, descoperirile arheologice craiovene demonstreaza contrariul; o romanizare extrem de accentuata, aproape completa.

Cele doua asezari, romana si geto-daca, fuzioneaza, dar cultura rezultata este una aproape in totalitate de sorginte latina. Formele de traditie romana reprezinta peste 90% din ceramica, uneltele, armele si ustensilele de tot felul sint romane. Pe raza Mofleniului s-a descoperit un furnal roman pentru topirea metalelor datind de la sfirsitul secolului al V-lea si inceputul secolului al-VI-lea.

Prezenta Imperiului Roman in Oltenia, direct sau indirect, timp de aproape jumatate de secol, a avut o importanta deosebita pentru destinele romanitatii nord-dunarene. In vetrele locuintelor, din aceasta perioada, descoperite in zona centrala a Craiovei au fost gasite monezi incepind de pe timpul lui Traian si continuind in timpul lui Septimius Severus, Elagabalus, Severus Alexander, Aurelian, Diocletian, Constantin I, Constantin II si altele inca nedeterminate.

Tot in timpul lui Constantin cel Mare pare sa inceapa acumularea marelui tezaur de 5 000 de piese descoperit in zona centrala a Craiovei. Emisiunea pieselor merge, in cazul tezaurului, pana la Gratian. Aceste descoperiri demonstreaza, nu numai continuitatea in timp a localitatii, dar si rolul important pe care il juca in regiune. Asemenea acumulari de moneda demonstreaza schimburi economice infloritoare si putere financiara.