Craiova. Originea actualei denumiri a orasului (Craiul Iovan,Craiul Iovita)

 
Originea numelui actual al orasului este subiectul multor controverse si pluteste in legenda; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este ca numele vine de la slavonescul "kral" (rege, crai).

Ionita Caloian 1197 - 1207 Dupa unii, numele ar veni de la Craiul Ionita Caloian, mezinul fratilor Petru si Asan, care devine pentru o perioada, imparat al imperiului vlaho-bulgar, dar care, potrivit cronicii grecesti a lui Nicetas Choniates Akominatos, este nevoit sa se refugieze, o perioada, la nord de Dunare, unde devine "domn peste niste vlahi din neamul lui". Teoria potrivit careia Craiova devine capitala noii formatiuni pe care a intemeiat-o el este sustinuta de cercetatori ca L. Candea si V. Oghina, dar si de unele legende locale legate de lacul Craiovita si fata craiului inecata. Unii etnografi sustin ca dansul popular "Calusul" sau "Caloianul" si-ar avea originile in aceasta perioada.

Cneazul Ioan 1247. Bogdan Petriceicu-Hasdeu fixeaza originile numelui orasului in epoca cneazului Ioan care apare pe Diploma cavalerilor Ioaniti , cnezat inghitit apoi de voievodatul lui Litovoi. Exista si o alta legenda locala potrivit careia, in dealul Sfantul Dumitru, un oarecare Iovan a descoperit in timp ce sapa o fantana, un mare tezaur si a devenit rege peste craioveni. S-a pastrat pana in zilele noastre, in satele din jurul Craiovei, (pe dealul Bucovatului si Palilula) expresia "norocos ca Iovan".

Sub acest nume, asezarea Craiovei apare mai intai in inscriptia de pe mormantul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, intr-un hrisov al domnului Laiota Basarab.

1279 Litovoi. In timpul conflictului cu ungurii, Litovoi apare ca stapinitor peste cnezatul lui Ioan, implicit si peste teritoriul de azi al Craiovei. Barbat (voievod) ( 1279 - 1300 ) si Basarab I ( 1310 - 1352 ) apar in documentele vremii ca mostenitori si stapinitori de drept ai intregii regiuni.

Cercetari geologice recente facute in partea de est a lacului Craiovita, cu ocazia executarii unor constructii, par sa confirme o serie de legende locale despre Nedeia Craiasca care sustin ca in jurul lui 1300, cel mai probabil intre 1300 - 1350, apele Jiului s-ar fi revarsat provocind o inundatie de proportii care ar fi afectat serios localitatea. Bogdan Petriceicu Hasdeu a pus bazele unei asociatii de sprijin si a facut numeroase demersururi pe linga guvernul Romaniei privind efectuarea unor cercetari subacvatice pe fundul lacului Craiovita in cautarea legendarei cetati. Daca ipotetica Nedeie Craiasca n-a fost descoperita pana astazi, marea revarsare a Jiului, din acea perioada, pare sa se confirme.

Doua puternice familii: Basarabii si Craiovestii vor domina, pentru cateva secole, destinul orasului.