1509-1512 Conflictul dintre boierii Craiovesti si Mihnea cel Rau

 
In urma conflictelor dintre puternica familie a boierilor Craiovesti si domnitorul Mihnea cel Rau s-a ajuns la impartirea mosiilor lor din imprejurimile targului Craiovei fapt care a dus la marirea orasului. Boierii Craiovesti riposteaza si reusesc sa-l alunge de pe tron, dupa citeva luni, pe Mihnea cel Rau, care se refugiaza la Sibiu in 1510. Fiul sau cel mare, Mircea al-III-lea, a participat la batalia de la Codmeana, dar rezultatul defavorabil l-a facut sa se alature pribegilor de la Sibiu. Invingatori, Craiovestii l-au urcat pe tron pe Vlad al V-lea cel Tanar apoi l-au condamnat la moarte pe Mihnea cel Rau si au trimis ucigasi platiti sa-l omoare si in exil.

Mihnea cel Rau a fost ucis chiar pe treptele bisericii evanghelice din Sibiu, fiind impuscat din turla bisericii. Ramas fara sprijinul tatalui, Mircea a fost luat sub protectia sa de catre unchiul Matei Corvin. Cu ajutorul influentei sale rude, a reusit, doi ani mai tarziu, sa stranga o armata puternica, revenind cu pretentii asupra domniei. A fost, insa, infrant si ucis de catre Neagoe Basarab, alt membru al familiei Craiovestilor, in lupta din vara anului 1512. Neagoe Basarab (1512 - 1521), se aseaza pe tron devenind astfel, primul domnitor din familia Craiovestilor. Acesta sustinea ca este fiu al lui Basarab cel Tanar, dar in realitate, era fiul natural al lui Pirvu Craiovescu.

Aveau sa urmeze la domnie si alti membri ai familiei: Radu Serban (1602 - 1611) impus pe tron de Fratii Buzesti , apoi Matei Basarab (1632 - 1654), Constantin Serban (1654 - 1658), Serban Cantacuzino (1678 - 1688) si Constantin Brancoveanu (1688 - 1714).

Aceste conflicte au avut efecte benefice pentru Craiova. Craiovestii nu si-au recuperat decat in parte, mosiile din jurul Craiovei, iar orasul si-a marit suprafata. Impunerea unor craiovesti pe tronul tarii a sporit bogatia, influenta si puterea lor, fapt care a avut urmari pozitive pentru economia orasului.