1450-1580 Marea Banie de Craiova

 
Mircea cel Batran a instaurat Bania Severinului, ca marca de granita, dupa model unguresc, iar sediul baniei era la Turnu Severin. In 1406, Mircea incheia un tratat de alianta cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorita deselor atacuri turcesti, s-a hotarit mutarea baniei la Strehaia. Dar boierii Craiovesti au reusit intr-un timp foarte scurt, sa mute bania la Craiova si sa-i modifice scopul initial.

Astfel, Tara Romaneasca a fost impartita in doua, iar baniei craiovene ii revenea sarcina administrarii intregii Oltenii si in dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Tarii Romanesti. Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt, cea de-a doua institutie politica a tarii ca importanta, dupa domnie.

Odata cu ridicarea lui Mircea cel Batran ca domn, Marele Ban preia pentru teritoriul Olteniei atributiile domniei, dispunand si de o cancelarie in cadrul careia se redacteaza acte dupa forma celor domnesti, banii Olteniei bateau monezi cu propria lor efigie, banul fiind si singurul dregator care avea dreptul sa pronunte pedepse capitale.

Marele Ban al Olteniei avea si rolul de judecator pentru Oltenia si in lipsa domnitorului, pentru intreaga Tara Romaneasca. Avea dreptul sa imparta teritoriul Olteniei in unitati administrative conduse de bani mici sau banisori, subordonati Marelui Ban. Existau astfel de bani mici la Severin, Strehaia, Tismana, Ramnic si Caracal. Astfel, titlul de Mare Ban al Olteniei insemna cea mai inalta dregatorie, Banul Craiovei fiind in perioada medievala, al doilea om in stat, dupa domnitorul Tarii Romanesti.