Domnia lui Cuza

 
Dupa aceste evenimente, Craiova s-a bucurat de atentia speciala a guvernului, fiind considerat orasul cel mai favorizat de guvern. Guvernul a dispus revizuirea listelor patentelor. Fiind un mare oras de cimpie, craiovenii au beneficiat cel mai mult de efectele legii agrare. La doua zile dupa decretarea legii rurale (14/26 august 1864) , Mihail Kogalniceanu viziteaza Craiova pentru a verifica aplicarea legii.

Guvernul a alocat Craiovei o suma mai mare decat a oricarui alt oras, inclusiv Bucurestiul, investindu-se in invatamint, reteaua stradala, incurajarea industriei, diverse proeicte edilitare, constructia liniilor telegrafice Craiova - Bucuresti (1859) si Craiova - Drobeta Turnu-Severin (1860) si in proiectul caii ferate Craiova - Bucuresti , terminata insa abia in 1875.

Astfel, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care incepuse atit de tragic la Craiova, a fost regretata de craioveni. Lovitura de stat de la 2 mai 1864 care instaura dictatura lui A.I. Cuza si deschidea drumul reformei agrare si electorale, a fost aprobata cu entuziasm de masele populare craiovene prin plebiscit. Imediat dupa lovitura de palat de la 11 februarie 1866 cind domnitorul a fost silit sa abdice, craiovenii au manifestat in favoarea lui Cuza si impotriva "monstruoasei coalitii" , regele Carol I, va fi primit cu multa ostilitate de craioveni.

La trecerea lui Carol I prin Craiova, venind de la Turnu Severin, pe unde intrase in tara, pentru a fi inscaunat la Bucuresti, craiovenii au aruncat cu pietre si legume stricate, huiduind venirea noului domnitor. Aveau sa regrete mai tirziu, Carol I implicindu-se personal in citeva rinduri, ajutind dezvoltarea orasului si comunitatea craiovenilor. Detronarea lui Cuza si venirea lui Carol avea insa si citiva partizani de marca in Craiova: printul Barbu Stirbei si Eugeniu Carada.