1877-1878 Armata I in razboiul de independenta, generalul Cerchez

 
Craiova, sediul Armatei I romane, se afla in centrul unei zone direct afectate de razboiul antiotoman, teatrul principal de desfasurare al ostilitatilor (Pleven, Grivina, Oreahovo, Vidin) era plasat in vecinatatea Olteniei, pe malul drept al Dunarii.

Prefectul judetului era Ion Titulescu, tatal viitorului diplomat, iar comandantul corpului I armate era generalul George Lupu. Armata I avea un efectiv de 20 000 de oameni, fiind considerat cel mai puternic corp al armatei romane. Purtase deja lupte cu turcii in duelurile de artilerie: Calafat-Vidin si Bechet-Rahova (Oreahovo) precum si in raidurile reciproce pe cele doua maluri.

La Craiova au fost construite pontoanele pentru podurile de peste Dunare de catre elevii scolilor de meserii (prima scoala de arte si meserii, infiintata in 1870 sub obladuirea lui Gheorghe Chitu avea sa-l aiba printre elevi si pe sculptorul Constantin Brancusi ).

Ca sediu al operatiunilor militare, din Craiova au plecat mii de convoaie de atelaje catre Bechet, Calafat, Corabia si Turnu Severin.

Marele Stat Major si regele Carol I au decis ca trupele Armatei I sa ramina in rezerva, pazind frontiera de la Turnu Severin pana la Turnu Magurele (daca otomanii ar fi invins trupele ruso-romane, se risca un razboi in tara) precum si cartierul general al lui Carol I instalat la Poiana Mare, langa Calafat. Doar cateva detasamente ale Armatei I, majoritatea de cavalerie, au trecut Dunarea la Corabia.

Trupele romane vor reusi doar cucerirea temporara a redutei Grivita I, in rest, esecuri insotite de pierderi mari in fata Grivitei I si II, a Rahovei si Opanezului unde lipsa colaborarii intre unitati si erori de cartografiere (redute si vai necartografiate) au costat scump, in special regimentul 8 linie de Prahova si regimentul 13 dorobanti de Iasi , care au suferit pierderi grele ce au ajuns si pana la jumatate din efectiv, in cazul dorobantilor moldoveni.

Infringerea romanilor in fata Rahovei si cercetarile privind neparticiparea Armatei I la atac, au dus la descoperirea unor conflicte intre generalii armatei romane. Printre cei 4 generali destituiti s-a numarat si George Lupu, comanadantul Armatei I Romane, in locul sau fiind numit colonelul Mihail Cristodulo Cerchez.

Armata I trece Dunarea. Atacul fiilor Olteniei a fost atit de violent incit s-a reusit ca in doar doua zile (6-8 iulie) sa fie cucerite Rahova si Grivita II, apoi va cadea si Opanezul bulversind astfel, intregul sistem de aparare otoman. De remarcat ca Armata I a folosit tactici mult mai potrivite taranului roman, atacurile se purtau "in iures" si nu in "pas alergator in formatie strinsa", soldatii nu se opresc sa traga si nu lupta "la baioneta". Singura salva era trasa, de foarte aproape, la intrarea in reduta, apoi se foloseste arma ca pe o bita, lovind cu patul pustii, iar baioneta e folosita ca jungher si nu montata la arma. Pierderile de efectiv au fost mult reduse, iar in lupta corp la corp, turcii vor avea pierderi atit de mari incit Osman Pasa nota resemnat: “romanii ne coplesesc”.

Atacurile incepeau seara iar coloanele de atac erau urmate de baterii mobile care erau instalate imediat in redute de unde se incepea bombardarea redutei alaturate. Tacticile de lupta folosite de Armata I vor fi preluate de intreaga armata romana. Ultima reduta din fata Plevnei pe care cei din Armata I au botezat-o, "reduta Craiova", va fi cucerita pe 28 iunie.

Turcii vor incerca iesirea din incercuire dar trupele generalului Cerchez le taie calea, reusind, din nou, sa produca pierderi grele turcilor prin marea baterie Craiova, baterie alcatuita din mai multe baterii ce dispuneau de numerosi cai pentru deplasarea cit mai rapida. Bateria rupe doua poduri, armata otomana si civilii care o insotisera intra in panica. Osman Pasa capituleaza, predindu-i sabia generalului Cerchez.

La 12 ianuarie 1878, o ultima batalie importanta la care cea mai mare parte dintre detasamente au apartinut Armatei I a fost la Smirdan, un sat din apropierea Vidinului. Luptele s-au dat pe ulitele satului si pentru fiecare casa, sub ochii calafetenilor care strigau de pe malul romanesc privind lupta. Caporalul Ilie Preda din Isalnita ajunge eroul zilei, capturind trei ofiteri turci de rang inalt.

Tensiunile au rabufnit la semnarea armistitiului, ofiterii Armatei I considerind ca meritele Armatei I nu au fost explicit reflectate in presa romana si la nivelul statului major al armatei sau la nivelul guvernului, aratind ca onorurile au fost acordate global, la nivelul intregii armate romane, fara a se preciza meritele deosebite ale Armatei I.

In semn de protest, Armata I a refuzat sa defileze pe sub Arcul de Triumf la Bucuresti. Defilarea Armatei I a avut loc in Craiova intr-o atmosfera lipsita de festivismul de la Bucuresti, dar mult mai razboinica, soldatii bateau aerul cu pumnii strigind: Grivita, Grivita , Plevna iar populatia, infierbintata raspundea la fel. Tensiunile au continuat intre conducerea Armatei I si comandamentul armatei, incetind doar in urma vizitei regelui Carol I la Craiova unde a stat 3 saptamini si a inaintat in grad marea majoritate a ofiterilor corpului I armate. In plus, au fost suplimentate loturile de pamant acordate taranilor care plecasera la razboi si s-au infiintat "slobozii" (sate de tarani liberi, care nu plateau dari).