1620 Incercari de limitare a puterii Banilor Olteniei

 
In secolul al-XVII-lea boierimea craioveana incearca sa-si instituie propriul sau regim politic nobiliar si sa domine autoritatea domnitorilor. In acest cadru, dispunind de Marea Banie de Craiova , boierii craioveni detin o putere discretionara care depasea granitele Olteniei. Amplificarea autoritatii Marelui Ban al Olteniei este rezultatul perioadelor de criza repetata a puterii voievodale si a dezvoltarii puterii autogene a stapinilor de domenii.

Dupa 1620, apar frecvent in izvoarele documentare "ispravnicii de scaun ai Craiovei" prin intermediul carora domnia cauta sa ingradeasca statutul economic, juridic, militar si administrativ al banului. Utilitatea ispravnicilor devine tot mai evidenta in momentele cind marii bani, nesocotind prerogativele domniei, manifestatu tendinte opozitioniste.

Fenomenul este relevat de cronicarul Radu Popescu si Paul de Alep, aflat in vizita la Craiova in acea perioada. Tot in 1620, Mihail Moxa, care-si facuse ucenicia la manastirea Bucovat, scrie, la indemnul mitropolitului Teofil, un hronograf, prima istorie universala in cultura romaneasca.