1601 Fratii Buzesti

 
La sfirsitul secolului al-XVI-lea, se ridicase, in special in Oltenia, o clasa boiereasca foarte puternica si bogata. Aceasta clasa ridicata din rindul micii boierimi si a ostasilor era interesata in apararea privilegiilor lor, fapt care apropie mult politica boierimii de cea a domnitorului.

Datorita polului administrativ al Baniei, toti marii boieri din Oltenia sunt obligati sa-si faca case si palate boieresti in Craiova pentru a-si apara mai bine interesele pe linga bania Craiovei. Acestia incep sa-si construiasca o multime de case risipite, dupa voia lor, prin oras stricind sistematizarea orasului.

Erau bogati, tineri si viteji, doritori de faima si puteau sa ridice osti pe cheltuiala lor. Cei mai de seama reprezentanti ai acestei noi paturi nobiliare craiovene, care eclipsa pana si puterea boierilor Craiovesti, au fost: Fratii Buzesti, Fratii Golesti, Banul Mihalcea , Radu Calomfirescu, Manta paharnicul, mai tirziu ban, Banul Udrea si altii. In fruntea acestei partide se aflau Fratii Buzesti. Acestia l-au obligat pe Mihai sa lege taranii de glie.

Acest lucru avea sa duca, cu timpul, la scaderea drastica a populatiei Craiovei si la inrautatirea conditiilor de viata ale taranilor pe care ii detineau. Dupa intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia, incep disensiunile intre Buzesti si Mihai.

Buzestii si apropiatii lor doreau sa elimine complet nobilimea maghiara din Transilvania iar ei sa detina toate posesiunile acestora. Mihai s-a temut de miscari sociale puternice in Transilvania , unde taranii romani abia asteptau sa se razbune pe nobilii maghiari. De fapt, taranii incepusera deja sa dea foc in mai multe sate. Mihai alege o cale diplomatica si lasa, pentru moment, starea de lucruri existenta. Acelasi lucru se repeta in Moldova.

Gruparea Buzestilor considera ca Mihai nu poate pastra cele trei principate decit daca inlocuieste complet patura nobiliara din Transilvania si Moldova pentru omogenizarea conducerii si eliminarea uneltirilor. Mihai refuza; inainte de Miraslau izbucnesc neintelegerile fatise.

Tradat de apropiatii sai si inselat de Basta, Mihai pierde Transilvania si Moldova. La Teleajean, Mihai este tradat, din nou, de gruparea Buzestilor si polonii lui Ian Zamoiski si moldovenii pun domn in Tara Romaneasca pe Simion Movila, fratele lui Ieremia.

In fruntea celor care il pun domn pe Simion Movila se aflau Fratii Buzesti. Doar Banul Udrea si haiducul Baba Novac ii ramasesera fideli lui Mihai Viteazul. Simion Movila, care avea cu el oaste polona, se dovedeste neascultator fata de Buzesti si gruparea lor si vrea sa conduca dupa voia lui. Atunci Buzestii il alunga si pun domn un craiovean de-al lor, pe Radu Serban.

Simion Movila fuge, dar se intoarce cu ajutorul hanului tatarilor si cu o puternica oaste de poloni si moldoveni. Ostile Craiovei se aduna in jurul lui Radu Serban care il avea linga el chiar si pe fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae, pe care si-l facuse ginere. Erau toti, vechii osteni ai lui Mihai.

Armatele Craiovei zdrobesc oastea polono-tataro-molodoveana linga Valenii de Munte. Intr-o lupta in fata taberei, Stroe Buzescu il ucide pe nepotul hanului dar este, la rindul lui, ranit si moare citeva saptamini mai tirziu. Boierii craioveni si ostile Craiovei pun stapinire pe tara.

In aceasta perioada are loc o puternica depopulare a Craiovei, multi craioveni din patura mijlocie primesc dregatorii sau intra in posesia unor afaceri in Bucuresti sau in alte zone ale tarii. Iar multi tarani fug de frica legarii de glie sustinuta de Fratii Buzesti care si-au transmis de la unul la altul titlul de mare Ban al Olteniei.

Astfel, daca trimisii regelui Rudolf descriu Craiova ca pe cel mai populat si mai bine aparat oras din cele trei tari romane, la inceputul domniei lui Radu Serban, populatia va scadea mult spre mijlocul secolului, ajungindu-se in 1650 la 5-6000 de locuitori. Din eroi, Fratii Buzesti si partida lor, au devenit asupritori ai paturilor sarace din Craiova ducind la fuga multor locuitori ai Craiovei.

In plan cultural, Buzestii si carturarii legati de ei au avut un rol de importanta majora in raspindirea si modelarea limbii romane ca instrument cultural. Cea mai importanta dovada fiind cronica lui Mihai numita si a Buzestilor. Craiovestii si Buzestii au ridicat numeroase constructii pe care le-au inzestrat cu tiparituri si manuscrise.