Craiova interbelica, 1940 Conferinta de pace, Cadrilaterul

 
La sfirsitul anului 1927 lua fiinta Muzeul Olteniei prin fuzionarea Muzeului de Stiinte naturale si Muzeului de istorie.

In perioada interbelica, orasul, situat intr-o zona eminamente agrara, inainteaza cu pasi prea mici pe calea industrializarii, in raport cu alte zone urbane ale tarii.

Marii mosieri din Oltenia, depozitarii unor insemnate capitaluri provenite din despagubirile de la improprietarirea taranilor, isi vor investi fondurile in banci si institutii comerciale, in actiuni neproductive. Numarul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. S-a dezvoltat, in epoca, printre reprezentantii marii mosierimi un curent de sinucidere economica. S-au cheltuit si pierdut averi imense in numele unui dicton "traieste clipa" care insemna sfirsitul clasei marilor mosieri care vedeau in noile curente europene (nazismul si comunismul) sfirsitul lumii lor, a privilegiilor lor ancestrale.

Populatia orasului creste la 63 215 locuitori in 1930, foarte putin fata de cresterea populatiei altor orase ale tarii care s-au dezvoltat rapid in perioada interbelica, ajungindu-se ca orasul sa ocupe un neverosimil loc 12 in Romania, ca populatie.

Nu intimplator, guvernul a decis ca procesul comunistilor din 4 iunie - 2 iulie 1934 sa se desfasoare la Craiova, orasul cu cel mai redus numar de muncitori in industrie dintre toate orasele mari.

In Craiova acestei perioade se construieste complexul (hotel, restaurant) "Palace" precum si asa-numita "Casa Alba" (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotzu.

In 1940 Craiova devine locul "conferintei romano-bulgare", in urma discutiilor romano-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, in 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei. Orasul se pregatea de razboi, Armata I anunta concentrarile.