anul 1857

 
In Craiova se afirma doua partide:

•Partida Independentista: care milita pentru o Tara Romaneasca independenta, condusa de un reprezentant al familiei Bibescu si care se opunea unei reorganizari radicale a administratiei interne. In fruntea partidei se aflau Iancu Bibescu, Gheorghe Bibescu, Barbu Stirbei, Ion Socoteanu, Dumitru Nenciu, Nicolae Mihail si Dimitrie Filisanu.

•Partida Nationala: care milita pentru unirea cu Moldova si pentru ideile pasoptiste in rindurile careia se aflau: Gheorghe Magheru, Nicolae Plesoianu, Gheorghe Chitu, Petrache Cernatescu, Grigore Laceanu, Theodor Aman si Popa Sapca.

1857 Constituirea comitetului unionist. Partida nationala, Adunarile ad-hoc
In primavara anului 1857 s-a constituit la Craiova, Comitetul Unionist, in randul caruia se remarcau fostii luptatori de la 1848: Petrache Cernatescu, Emanoil Chinezu, Gheorghe Chitu.

Reintoarecera lui Nicolae Plesoianu in mai 1857, dupa un exil de 9 ani, a constituit o adevarata sarbatoare pe strazile orasului. Era considerat un erou, mai ales dupa implicarea sa in incidentele cu austriecii. Manifestatia de simpatie care i s-a facut s-a transformat in ample proteste de strada impotriva autoritatilor. In ciuda uneltirilor lui Nenciu, I.Socoteanu si N.Mihail, a arestarilor facute de prefectul Filisanu, adunarile ad-hoc au stabilit urmatoarele rezultate:

la colegiul marilor proprietari au fost alesi fostii domnitori: Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei.
la colegiul proprietarilor mici, in ciuda scandalurilor si dezordinilor provocate de tabara Bibestilor, a fost ales candindat, fostul revolutionar pasoptist, Petrache Cernatescu.
la colegiul orasenilor liberi au fost alesi aproape in unanimitate, Nicolae Plesoianu si Grigore Laceanu.
la colegiul taranilor a fost ales taranul clacas din Motatei: Nicolae Mazilu.
In urma victoriei partidei nationale in adunarile ad-hoc, balanta a inclinat catre unionisti.