1718 Pacea de la Passarowitz, Craiova sub dominatia habsburgica

 
Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718 s-a incheiat intre Imperiul Otoman pe de o parte si Imperiul Habsburgic si Republica Venetiana pe de alta parte. Tratatul a fost semnat la Požarevac, Serbia (cunoscut atunci sub denumirea germana Passarowitz).

Tratatul reflecta situatia militara existenta in urma luptelor dintre turci si austrieci, cu exceptia Olteniei. Cum s-a ajuns la aceasta situatie bizara, ca tucii sa cedeze un teritoriu care nu facea parte din Imperiul Otoman, nu era al lor si nu-l pierdusera prin lupta? Raspunsul constituie cea mai rusinoasa pagina din istoria Craiovei.

Boierii craioveni faceau de catva timp afaceri importante cu austriecii, in ciuda monopolului comercial turcesc, care nu prea functiona in Oltenia. Afacerile prosperau, deoarece austriecii si transilvanenii plateau mai bine. Astfel, turme mari de bovine, ovine, porcine, cantitati importante de cereale, sare si felurite produse agricole luau drumul Imperiului Habsburgic, in special spre Transilvania. Nemultumiti de imixtiunea lui Nicolae Mavrocordat in afacerile lor, boierii craioveni si-au folosit toate legaturile pe care le aveau la Istanbul pentru a determina alipirea Olteniei la Imperiul Habsburgic.

Aceasta pagina rusinoasa a afectat indirect bucovinenii, care au platit ulterior, in 1775, nevinovati si fara sa stie motivul, acest precedent datorat tradarii si dorintei de imbogatire a boierilor craioveni, care in 1718 salutau, entuziasti, venirea austriecilor. Numai ca venirea austriecilor n-a adus nimic bun si a inrautatit considerabil situatia poporului prin cresterea impozitelor. Banul si boierii craioveni si-au vazut amenintate privilegiile de catre austrieci.

Autoritatile austriece au reorganizat justitia prin trecerea proceselor penale sub controlul lor, in timp ce banul putea judeca doar hotii si infractorii. Nemultumirea populatiei era provocata de caracterul militar al exploatarii, precum si de colectarea veniturilor provinciilor in vistieria Curtii Imperiale.

Oamenii vedeau in orice uniforma militara straina un inamic si o tinta, iar majorarea darilor a dus la refuzul de a achita contributia fiscala si de a presta claca. Situatia fu agravata si pe fondul transformarii teritoriilor romanesti in teatru de razboi intre Imperiul Austriac, Rusia si Imperiul Otoman.

Astfel, din cauza tentativei habsburgilor de a instaura in Oltenia o administratie proprie, sustinuta militar, si transformarea ei intr-o provincie imperiala, alipire administrativ-teritoriala pe care nici turcii nu o putura realiza timp de secole, se dezvolta o puternica miscare de revolta, care a cuprins toate segmentele societatii, de la tarani si micii meseriasi pana la comercianti, mica si marea boierime.

Austriecii au incercat si convertirea la catolicism a populatiei. Au construit o catedrala catolica la Craiova. Edificiul a fost insa distrus de craioveni imediat dupa ce constructia fusese terminata.